O inimă distrusă Pe o margine de lac A ajuns o inimă distrusă Cu un suflet

O inimă distrusă💔 Pe o margine de lac A ajuns o inimă distrusă Cu un suflet crăpat, Fără de vină, A ajuns să fie spart, În mii de bucățele Transformându-se în cenușă, Din ce boboc fuse-se odată A ajuns să fie distrusă Dintr-o singură răsuflare. Un boboc de trandafir era, Crezând că va ajunge o floare plină de grație, Triumfând în gândul ei, Dar ce să vezi, Soarta îi e pricinuită, Dintr-o singură și minusculă minciună. Ce-o credea că e reală, Că va reflecta lumina Pe petalele tandreții ei mirobolante. Acum a ajuns să fie, O tulpină înțepătoare, Ca inimă spintecată din raza de soare. Că nimeni și nimic nu o poate repara, Doar esența din inima ta♡. Ce-i v-a readuce petale noi Vieții ei fără de fericire, O v-a întineri din ce-a fost odată. O floare superbă, Adusă din sămânța esenței iubirii tale. Ce-i i-o oferi, Fără de a-ți cere, O mână de speranță, Ca o eternă poveste de iarnă. Două suflete renasc, Din ce fuse-se odată, Că ce să vezi, Totul s-a reparat Când ai încetat Să o învinuiești, Pe frumoasa ta iubire, Atrasă de sufletul tău, Plină de pace și iubire.