💧apă și focul🔥

strofă1 Apa curge lin prin noapte, șoptind doruri pe nisip, Luna-și scaldă chipul rece într-un val tăcut și-n vis. Focul arde-n depărtare, scânteind ca un secret, Își ridică flăcări roșii peste umbrele ce trec. Strofa II Apa plânge peste jarul ce mocnește în pământ, Focul cântă printre stropii ce sunt purtați de vânt. Se întâlnesc în abur cald, într-un dans nemuritor, Apă și foc – două inimi ce ard și curg de dor.