Pun iubire-n versuri din motive personale Sunt un oarecare, vad speranta-n fiecare Toti putem, toti suntem doar ca banii ne separa Voiam sa mai vorbim, sa mai stam la o tigara N-a apus umanitatea da-i aproape seara Nu e nimeni mai presus poti sa renunti la scara Indiferent de versuri sunt pozitiv ca pozitronu Nu ma crezi ia ca ti-o zice si electronu Nu-s mai presus sunt omul, daca-i tabla sunt pionul Ca muncesc si-mi place rolu, degeaba incerci toti stiu actoru Nu-ntelegi nimic versuri egale cu zero Daca-ti pun logic abstractul tu-mi zici de dinnero Sau cat poti sa futi ca nu te lasa niciodata Le aprind pe rand mentalitatile proaste se arata Mai ales in piesa aia e asa de proasta, las-o balta Stiu ca-i competitie si stiu ca nu planeta, omu moare Atunci dati-i drumu ca-s curios de cel mai tare Care-nprastie asa la intamplare, mesje legate de bani, ce edificatoare Cu ardoare imi iau mesjul care iti explica ca suntem flinte sociale Lucru im echipa, constientizare, resurse limitate, filozofie intamplatoare Si nu-i din intamplare vad o parte buna-n fiecare Sunt doar suma intamplarilor creatoare