Mă doare inima nu întreba de ce plâng cu să trăieşti ca părinte cu copilul doar în gând,atât de mulți copii ce no să-şi revină curând,zeci de ambulanțe venind şi plecând,na-m fost acolo dar nu-mam putut abține,după câte am auzit mă bucur că mai am zile,copii ca mine ca tine,nu sau dus acasă la părinți,sau dus acolo sus,şi voi căutați dinovatul,lucru-l inutil lu-ați voi durerea de-a duce la groapă un copil,este greu,agitație prea mare oameni alerga-u arşii din cap până în picioare,urle-te sfâşietoare,victime cu grămada,ambulanțe prea puține şanse la viață nada,unii au murit în iad,alți au trăit să-l povestească,mare păcat DUMNEZEU să-i odihnească, am stat trei ani de zile ca-să ne lingem rana ne-am obişnuit uşor uşor doar cu fricu şi cu teama,am ieşit în stradă debandadă,prin spitale ca-să ajungem în final tot în ounctul de plecare,am judecat şi-am aruncat cu pietre am anlizat 5 luni un burete pe perete,şi poate ís eu tâmpit,că singuru care crede,că az dale eşti tâmpit,unul să-se respecte,când unii plâng şi vor să-o ia de la început,unii pot doar să-ducă flori la Mormânt,şi acum,indiferent de concepție,am dovedit că-şi spitalu e focar de infecție,tu ce-ai de spus erai revoltata al dracu,nu te-ai pus în pielea lor ca-veau arsuri de gradu patru,vă garantez cu prima piesă,na-m făcut vrun ban şi acum,vă dau motiv să-mai heităriți încă un-am,şi,pfuu